Identity Clinic, 0728 000 011, 0728 000 012, office@identityclinic.ro

Blog

Auch, mă doare!… 13.Copilul face sport. Cum îi protejez dantura?

13. Copilul face sport. Cum îi protejez dantura?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Răspunsul simplu este: folosirea gutierelor. Nu e nevoie ca băiețelul sau fetița să facă arte marțiale pentru a-și pune dantura în pericol. Rugby, handbal, baschet, fotbal, hochei, polo sunt tot atâtea sporturi în care contactul între jucători – chiar și neintenționat- este frecvent. ”Am luat un cot în gură” este, probabil, cel mai des răspuns pe care un părinte îl primește la întrebarea: ”ce ai pățit?” Durerea în zona gurii e un lucru neplăcut, dar un dinte rupt se repară doar la cabinetul stomatologic.

Gutierele sunt dispozitive medicale care imobilizează  dantura în ansamblul ei. Gutierele protejată și integritatea fiecărui dinte în parte. Noi recomandăm purtarea gutierelor dentare, în special de către copii. Gutierele pot fi de doua tipuri: prefabricate și făcute pe comandă.

Gutierele prefabricate se cumpără din unele magazine cu echipamente sportive sau farmacii. Dezavantajul major este că sunt ”standard” și nu sunt extrem de confortabile la purtat. Gutierele pe comandă urmează conturul exact al danturii pretejează mai bine și sunt confortabile la purtat.

Gutierele pe comandă se fac la cabinetul stomatologic. Mai întâi, cu ajutorul unui scanner digital 3D se ia o amprentă dentară. Pe baza imaginii, tehncianul confecționează gutiera din tipul de silicon cel mai potrivit și în culoarea aleasă de beneficiar.

Deși mai scumpă, gutiera pe comandă este alegerea potrivită. Ea este incomparabil mai ieftină decât un tratament de reconstituire a unui dinte, rupt, fisurat sau ciobit.

Auch, mă doare!… 12.Cum îmi dezvăț copilul să scrâșnească din dinți?

12. Cum îmi dezvăț copilul să scrâșnească din dinți?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Copii pot fi ajutați să nu mai scrâșnească din dinți cu ajutorul trainerelor. Trainerele dentare sunt destinate corectării diferitelor obiceiuri nesănătoase ale copiilor de vârstă mică. Trainerele sunt adaptate, pe măsuri, mai multor categorii de vârstă, cu începere de la 3 ani. Trainerele sunt produse din silicon moale.  Doctorii recomandă purtarea trainerului pe întreaga durată a nopții. Dacă acest lucru nu se poate, atunci crește durata de purtare pe timpul zilei. În mod normal, tranierele se poartă între 2-4 ore/zi. Durata tratamentului cu trainer dentar durează între 1 și 2 ani, funcție de afecțiune.

Trainerele dentare pot fi folosite cu succes și la:

  1. Îmbunătățirea modului de a respira al copilului, dezvățându-l să respire pe gură și obișnuindu-l să respire, normal, doar pe nas.
  2. Înlăturarea suptul degetului, obicei care favorizează mușcătura inversă și înclinarea dinților frontali superiori
  3. Înlăturarea deglutiției infantile, obiceiul de a impinge limba printre dinți, ceea ce duce la înclinarea dinților frontali.
  4. Înlătură obiceiul mușcării obiectelor tari sau a buzelor, obicei ce duce la dezvoltarea anormală a dinților pe verticală
  5. Îmbunătățește procesul de masticație, în condițiile în care printre cei mici crește consumul de alimente moi sau procesate.
  6. Îmbunătățirea pronunției.

Auch, mă doare!… 11.De ce trebuie să mai port un aparat după aparatul dentar?

11. De ce trebuie să mai port un aparat după aparatul dentar?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Ce trebuie să știm de la început este că rezultatul unui tratament ortodontic NU este definitiv. Dinții ”au memorie” și tind să se reîntoarcă la poziția pe care au avut-o înainte montarea aparatului. Retainer-ul sau aparatul de contenție stabilizează dinții în urma tratamentului ortodontic. Dinții pot fi stabili în acest moment și să reînceapă să migreze după câțiva ani. Tratamentul de contenție este individualizat și purtarea unui aparat de contenție este obligatorie.

După îndepărtarea aparatului dentar și numai purtarea lui garantează că dinții nu vor reveni la poziția inițială.

Dinții se mișcă pentru că prin purtarea unui aparat dentar osul se remodelează. Celulele osoase nou produse nu sunt la fel de stabile precum osul vechi. Procesul de remodelare și de maturizare a celulelor osoase continua până când osul devine stabil, însă și atunci există pericolul unei recidive.  Astfel, ca și tratamentul ortodontic activ, și tratamentul de contenție este individualizat, dar purtarea unui aparat de contenție este obligatorie.

Ca și aparatele dentare, și containerele sunt personalizate și de mai multe tipuri. O discuție – medicul ortodont -părinte- copil ar trebui să fie lămuritoare cu privire la conteinerul potrivit și modul lui de a fi purtat.

Auch, mă doare!… 10.Cum trebuie să am grijă de aparatul dentar al copilului?

10. Cum trebuie să am grijă de aparatul dentar al copilului?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Tratamentul ortodontic este relative lung, așa că este esential să-l ajutăm pe copil să aibă grijă de el. Iată cele mai importante reguli pentru o igienă eficientă în perioada în care purtați un aparat dentar.

a) Ne spălăm pe dinți după fiecare masa că să eliminăm resturile alimentare. Ele provoacă înmulțirea florii bacteriene. Flora bacteriană poate duce la inflamarea gingiilor sau la apariția unor pete albe pe suprafața dinților.
b) Seara și dimineața ne spălăm dinții mai mult și mai bine
c) Schimbăm tehnica periajului: folosim o periuța moale iar peria nu se ține perpendicular pe dinte, ci la 45 de grade. Perii pătrund astfel și în spatele firelor aparatului. Periajul se executa cu mișcări scurte și energice, care permit perilor să intre în spatele firelor aparatului
d) Trecem la periuța electrică
e) Folosim ața dentară. Fiecare dinte în parte trebuie – și chiar TREBUIE – curățat foarte bine cu ață dentară, pe toate părțile și din toate părțile.
f) Folosim periile speciale de curățare a aparatului dentar care se găsesc în toate farmaciile Periile sunt de unică folosință!
g) Folisim apa de gură care are un puternic efect antibacterian. Folosiea apei de gură nu înlocuiește nici periajul gentar
h) Trecem la nivelul următor: Irigatoarele de gură (dușuri bucale) care propulsează jeturi minuscule de apă sub presiune (pana la 90 de psi chiar!) care pot pătrunde și în cele mai greu accesibile zone din gură.
i) Suntem atenți la dietă: fără chipsuri, ciocolata, prăji cu mult zahăr, băuturi acidulate și carbohidrați.
j) Mergem (mai) des la control. Aparatul dentar este înainte de toate un dispozitiv medical care trebuie verificat și continuu ajustat de medicul specialist.

Auch, mă doare!… 9.Când pun aparat dentar la copii?

9. Când pun aparat dentar la copii?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Felicitări, ai decis că e momentul să pui ordine în dinții copilului și să-i aliniezi corespunzător. Dar când este momentul cel mai bun pentru a face vizita la specialistul ortodont? 7 ani este vârsta PERFECTĂ pentru un prim control ortodontic. Dantura copilului are acum un mix de dinți de lapte și dinți permanenți. Controlul este recomandat pentru evaluare și nu înseamnă că aparatul va fi montat imediat.

La această vârstă, tratamentele ortodontice urmăresc așezarea corectă a danturii permanente, astfel încât să se asigure o mușcătură perfectă și un zâmbet frumos.  Montarea aparatului dentar este recomandată atunci cand exista “dinti incalecati” sau cand arcadele dentare nu se închid perfect.  Ele sunt un tratament sigur și eficient pentru corectarea aliniamentului dinților. Ele au un rol funcțional și estetic.  Aparatele dentare sunt fabricate in forme, marimi si din materiale diferite.

Nu există o limită de vărstă pentru montarea unui aparat dentar. Eficacitatea lor este, însă, mai mare dacă sunt purtate în copilărie sau în adolescență. Aparatele dentare sunt purtate o perioadă relativ lungă de timp. Alegerea aparatului dentar potrivit se face în urma unui ”trialog” între medic, părinte și – nu în cele din urmă – cu cel care-l va purta.

Aparatele denare sunt de mai multe feluri și răspund unui anume set de cerințe medicale, estetice și, nu în cele din urmă, financiare.

În al treilea rând, dacă un dinte permanent erupe între doi dinți de lapte cariați, probabilitatea ca el să fie afectat, ulterior, de carii este mai mare.

Auch, mă doare!… 8.De ce se face sigilarea dinților și când?

8. De ce se face sigilarea dinților și când?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Dinții se sigilează pentru a-i proteja împotriva cariilor. Sigilarea este unul dintre cele mai eficiente și sigure tratamente împotriva apariției cariilor. Sigilarea protejează smalțul dentar de acțiunea agenților chimici din alimente. Sigilarea reduce cu peste 90% riscul carierii dintelui. Dar, spre surprinderea medicilor stomatologi, părinții sunt reticenți să apeleze la sigilarea dinților de lapte.

Există două motive pentru această reticență:
a) teama de substanțele folosite la fabricarea gelurilor și lacurilor de sigilare
b) dinții de lapte nu trebuie protejați deoarece, oricum, cad.

Adevărul este, însă că sănătatea dinților permanenți depinde în mod covârșitor de starea de sănătate a dinților de lapte. În ceea ce privește compoziția chimică a gelurilor, toți compușii se regăsesc și la plombarea dinților.

Dinții de lapte se pot sigila ca măsură profilactică și asigură sănătatea dinților permanenți. Sigilarea dinților permanenți se poate face imediat după ce au erupt, între 6 – 15 ani, atât pentru molarii de 6 ani și 12 ani cât și pentru premolari.

Sigilarea este o procedură non-invazivă. Etapele ei sunt:

1) Curățarea cu periuțe rotative, fără freză. Suprafața dintelui nu este afectată.
2) Gravarea. Pe dinte se aplică un gel fluid care acționează jumătate de minut. Dintele este spălat și uscat.
3) Aplicarea sigilantului. Toate șanturile și fisurile de pe suprafața dintelui sunt acoperite complet cu sigilant care intră în structura microscopică a smalțului.
4) Fixarea. Sigiliantul este fotopolimerizat, întărindu-se pe suprafața dintelui.
5) Finisarea. Substanța rămasă între dinți este îndepărtată pentru refacerea identității morfologice a fiecărui dinte în parte.

Se recomandă controlul stomatologic de rutină, o dată la 6 luni. Sigilarea NU ELIMINĂ nevoia păstrării unei igiene dentare corespunzătoare.

Auch, mă doare!… 7.Se pot face radiografii dentare la copii?

7. Se pot face radiografii dentare la copii?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Da, se pot face radiografii dentare la copii. Ele se fac STRICT la recomandarea doctorului stomatolog și STRICT circumscris obiectivului medical. Dacă mergeți la un alt centru de radiologie, NU CERETI RADIOGRAFII SUPLIMENTARE față de cele recomandate de medicul stomatolog! Acesta va solicita doar acele radiografii care sunt absolut necesare diagnosticului și tratamentului copilului.

Radiografele moderne au nevoie de cantități infime de radiații pentru a produce o imagine HD, în format digital. Ele folosesc radiații cu 80% mai mici decât aparatura ”clasică”. De asemenea, pentru radiografiile dentare radiațiile sunt de până la 5 ori mai mici decât cele pulmonare, de exemplu, iar în cele pentru copii nivelul radiațiilor este aproximativ 10% din nivelul radiațiilor în cazul adulților.

Radiografiile dentare în cazul copiilor sunt necesare pentru:

  1. Detectarea cariilor incipiente şi a gradului de profunzime
  2. Măsura în care cariile au afectat și dinţii alăturați
  3. Localizarea unei infecții
  4. Supravegherea evoluţiei dinţilor de lapte, dacă doctorul stomatolog suspectează că există anumite probleme de dezvoltare precum arcade prea mici pentru erupţia normală a tuturor dinţilor permanenți
  5. Evaluearea leziunilor dentare
  6. Evaluearea stării de sănătate a osului alveolar
  7. Evaluarea situației dinților care nu au erupt
  8. Evaluarea situației dinților necrescuți
  9. Diagnosticarea anomaliilor dentare
  10. Planificarea și urmărirea unui tratament ortodontic.

În genere, se consideră că prima radiografie se poate face la 6-7 ani, când copilul poate înțelege nevoia de a sta nemișcat timp de câteva secunde în fața aparatului. Operațiunea este simplă, similară radiografiilor pentru adulți, însă aparatele sunt setate la valori de radiație minime. În paranteză fie spus,  radiațiile de la un telefon mobil timp de 24 de ore depășesc cu mult doza de radiații aplicate într-o ședință de radiografie dentală digitală.

Auch, mă doare!… 6.Ce este caria de biberon?

6. Ce este caria de biberon?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

”Când trebuie să merg la stomatolog cu cel mic?” se întreabă, grijulii, unii părinți. Răspunsul este, din păcate, de multe ori: ”mai repede decât v-ați aștepta, mult mai repede decât v-ați fi dorit și cu siguranță dintr-un motiv la care nici nu v-ați gândit!”

Dacă plânsul bebelușului din cauza gingiilor inflamate v-a ținut treji până noaptea târziu și credeați că odată cu ieșirea dințișorilor ați scăpat de probleme, e! aflați că v-ați înșelat. Problemele dentare ale copilului – și ale dumneavoastră, în primă fază – abia au început. Primele probleme stomatologice ale copilului apar pe la 1 an și poartă numele de ”carii de biberon”. Corect ar fi să le spunem ”carii DIN biberon” căci ce este în interiorul biberonului și nu biberonul în sine este cauza producerii lor.

Nu sunt puține mămici care mai pun ”un strop de zahăr” în laptele din biberon ca să ”pape puiuțul lui mama scump mai mult, să crească mare-mare și dolofan!” Sau care înmoaie tetina biberonului în varii siropuri cu zahăr, că au văzut ele că bebe-scump nu mai dă biberonul de azvârlita și trage din el cu poftă.

Dacă ar fi întrebat un doctor stomatolog, mămicile ar fi aflat că îndulcirea laptelui sau a ceaiului la bebeluși face mai mult rău decât bine.

Cum, tot așa, sunt mămici care folosesc laptele îndulcit și biberonul pe post de calmant sau somnifer, lăsând copilul să adoarmă cu biberonul în gură. Atenție, biberonul este un instrument de hrănire a copilului și doar atât!

Caria de biberon apare pe suprafața dinților frontali superiori de lapte mai întâi sub forma unor pete de culoare gălbui. Într-un timp relativ scurt, dacă nu se iau măsuri, petele devin maroniu-negre. De asemenea, caria de biberon poate afecta și primii molari superiori de lapte. Petele colorate devin, cu timpul, leziuni din ce în ce mai adânci, ce pot distruge în totalitate coroana dintelui. Caria de biberon este, ca orice carie, sursă de infecție putând provoca și abcese pe gingie. În acest din urmă caz chiar avem de a face cu o urgență pedodontică ce trebuie tratată la clinica de stomatologie de un pedodont.

Ce se poate face pentru evitarea cariei de biberon? În primul rând, grijă mare la zahăr. După aceea, introducerea unui program riguros de igienă dentară prin curățarea dinților după fiecare masă și în special, înainte de culcare, seara. Laptele și resturile alimentare trebuie îndepărtate de pe suprafața dinților copilului. Luăm o compresă sterilă de tifon și o înfășurăm pe degetul arătător și curățăm cu grijă dinții și gingiile.

Grija pentru igiena dentară începe exact în prima zi când au dat primii dințișori de lapte. Faptul că părinții se vor ține cu sfințenie de un program riguros de igienă orală încă de la început, ajută și copilul să înțeleagă, în timp, importanța lui.

Auch, mă doare!… 5.Se poate scoate nervul la dinții de lapte?

5. Se poate scoate nervul la dinții de lapte?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

După cum spuneam, nu sunt puțini părinții care cred că dintele de lapte nu are nerv. Caria netratată la timp poate afecta nervul și provoca dureri mari copiilor, pe care părinții nu le recunosc ca atare deoarece, nu-i așa, dinții de lapte nu au nerv.

Ca și în cazul dinților permanenți, obiectivul medicului stomatolog pedodont este să mențină starea de sănătate a dinților de lapte și, în cazul în care ea a fost compromisă parțial, să încerce să o aducă în parametri normali. Starea de sănătate a dinților de lapte influențează direct dezvoltarea dinților permanenți. În cazul în care ea este afectată, dinții permanenți pot fie să nu mai erupă, fie să aibă o formă modificată, fie să erupă greșit.


Dacă tratarea unei carii profunde la un dinte de lapte presupune și o intervenție pe canal și eliminarea nervului, aceasta se poate face prin două proceduri:
a) scoaterea propriu-zisă a nervului
b) aplicarea unei substanțe neutralizante pe canal care va distruge nervul.

Stomatologul va alege una dintre variante în funcție de câteva criterii: vârsta copilului; abilitatea de comunicare și dorința copilului de a coopera cu medicul; dezvoltarea fizică generală; tipul de durere; poziționarea dintelui în gură.

În cazul în care medicul – cu acordul părintelui – optează pentru extragerea nervului, procedura este relativ similară cu intervenția endodontică la un dinte permanent:

  1. radiografie digitală cu aparatură High Definition – Low Radiation
  2. Anestezie cu un anestezic special pentru copii și/sau inhalosedare
  3. Intervenție pe canalul radicular
  4. se scoate nervul
  5. se obturează canalul
  6. se umple camera pulpară

În cazul în care medicul stomatolog – cu acordul părintelui – optează pentru a doua variantă, medicul va plasa o substanță neutralizantă ca un pansament în camera pulpară. Timp de câteva zile, aceasta va acționa și va distruge, în cele din urmă, nervul. Ulterior, medicul stomatolog va curăța și va obtura canalul radicular și camera pulpară.

Trebuie spus că ambele procedee sunt sigure și nu vor afecta dezvoltarea ulterioară a dinților permanenți. De asemenea, substanțele folosite în cadrul celor două proceduri NU afectează dezvoltarea dintelui permanent. Obiectivul tratamentului este atât eliminarea focarului de durere cât și asigurarea unei erupții normale și la timp dintelui permanent.

Auch, mă doare!… 4.De ce trebuie tratată caria la copii, dacă dinții de lapte tot cad?

4. De ce trebuie tratată caria la copii, dacă dinții de lapte tot cad?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Caria trebuie tratată căci doare. În pofida credinței populare, și dintele de lapte are nerv. Cel mai des, durerea cauzată de cariile la dinții de lapte se manifestă noaptea șu este una din cauzele pentru care copiii mici se trezesc din somn și plâng. Dintele de lapte este doar mai mic dar ca structură este aproape identic cu cel definitiv. Diferențele sunt date de subțirimea a smalțului și porozitatea mai crescută a dentinei, factori favorizanți pentru dezvoltarea rapidă a cariei. Aceasta evoluează rapid în profunzime și ajunge la nerv. Caria dintelui de lapte trebuie tratată, căci altfel va duce la pierderea dintelui. Pierderea unui dinte are influențe negative majore asupra dezvoltării danturii permanente.

În primul rând, caria netratată poate duce la infecții majore în zona în care se află dinții permanenți. Tot așa, contrar credinței populare, dinții permanenți nu se dezvoltă DUPĂ căderea dinților de lapte. Ei sunt deja prezenți în mandibulă sau maxilar și doar erup după căderea dinților de lapte. Astfel, dezvoltarea lor normală poate fi afectată de infecții la rădăcină.

În al doilea rând, lipsa unui dinte de lapte permite migrarea celorlalți dinți apropiați spre zona rămasă liberă. Acest lucru face ca dintele permanent să nu erupă la locul potrivit, ci alături, afectând alinierea ulterioară. Dacă dinții permanenți nu se aliniază perfect, copilul va trebui să poarte aparate dentare și să urmeze tratamente ortodontice.

În al treilea rând, dacă un dinte permanent erupe între doi dinți de lapte cariați, probabilitatea ca el să fie afectat, ulterior, de carii este mai mare.

Call Now Button