Identity Clinic, 0728 000 011, 0728 000 012, office@identityclinic.ro

Servicii

Auch, mă doare!… 12.Cum îmi dezvăț copilul să scrâșnească din dinți?

12. Cum îmi dezvăț copilul să scrâșnească din dinți?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Copii pot fi ajutați să nu mai scrâșnească din dinți cu ajutorul trainerelor. Trainerele dentare sunt destinate corectării diferitelor obiceiuri nesănătoase ale copiilor de vârstă mică. Trainerele sunt adaptate, pe măsuri, mai multor categorii de vârstă, cu începere de la 3 ani. Trainerele sunt produse din silicon moale.  Doctorii de la iDentity Clinic recomandă purtarea trainerului pe întreaga durată a nopții. Dacă acest lucru nu se poate, atunci crește durata de purtare pe timpul zilei. În mod normal, tranierele se poartă între 2-4 ore/zi. Durata tratamentului cu trainer dentar durează între 1 și 2 ani, funcție de afecțiune.

Trainerele dentare pot fi folosite cu succes și la:

  1. Îmbunătățirea modului de a respira al copilului, dezvățându-l să respire pe gură și obișnuindu-l să respire, normal, doar pe nas.
  2. Înlăturarea suptul degetului, obicei care favorizează mușcătura inversă și înclinarea dinților frontali superiori
  3. Înlăturarea deglutiției infantile, obiceiul de a impinge limba printre dinți, ceea ce duce la înclinarea dinților frontali.
  4. Înlătură obiceiul mușcării obiectelor tari sau a buzelor, obicei ce duce la dezvoltarea anormală a dinților pe verticală
  5. Îmbunătățește procesul de masticație, în condițiile în care printre cei mici crește consumul de alimente moi sau procesate.
  6. Îmbunătățirea pronunției.

Răspunsul la întrebarea ”Cum îmi dezvăț copilul să scrâșnească din dinți?” este simplu: mergeți la medicul stomatolog pentru o consultație de specialitate. La iDentity Clinic vă așteptăm pentru a discuta toate aspectele unui tratament complet al bruxismului.

Auch, mă doare!… 8.De ce se face sigilarea dinților și când?

8. De ce se face sigilarea dinților și când?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Dinții se sigilează pentru a-i proteja împotriva cariilor. Sigilarea este unul dintre cele mai eficiente și sigure tratamente împotriva apariției cariilor.

De ce facem sigilarea dinților?

Sigilarea protejează smalțul dentar de acțiunea agenților chimici din alimente. Sigilarea reduce cu peste 90% riscul carierii dintelui. Dar, spre surprinderea medicilor stomatologi, părinții sunt reticenți să apeleze la sigilarea dinților de lapte.

Există două motive pentru această reticență:
a) teama de substanțele folosite la fabricarea gelurilor și lacurilor de sigilare
b) dinții de lapte nu trebuie protejați deoarece, oricum, cad.

Adevărul este, însă că sănătatea dinților permanenți depinde în mod covârșitor de starea de sănătate a dinților de lapte. În ceea ce privește compoziția chimică a gelurilor, toți compușii se regăsesc și la plombarea dinților.

Dinții de lapte se pot sigila ca măsură profilactică și asigură sănătatea dinților permanenți. Sigilarea dinților permanenți se poate face imediat după ce au erupt, între 6 – 15 ani, atât pentru molarii de 6 ani și 12 ani cât și pentru premolari.

Care sunt etapele procedurii de sigilare a dinților?

Sigilarea este o procedură non-invazivă. Etapele ei sunt:

1) Curățarea cu periuțe rotative, fără freză. Suprafața dintelui nu este afectată.
2) Gravarea. Pe dinte se aplică un gel fluid care acționează jumătate de minut. Dintele este spălat și uscat.
3) Aplicarea sigilantului. Toate șanturile și fisurile de pe suprafața dintelui sunt acoperite complet cu sigilant care intră în structura microscopică a smalțului.
4) Fixarea. Sigiliantul este fotopolimerizat, întărindu-se pe suprafața dintelui.
5) Finisarea. Substanța rămasă între dinți este îndepărtată pentru refacerea identității morfologice a fiecărui dinte în parte.

Se recomandă controlul stomatologic de rutină, o dată la 6 luni. Sigilarea NU ELIMINĂ nevoia păstrării unei igiene dentare corespunzătoare.

Auch, mă doare!… 7.Se pot face radiografii dentare la copii?

7. Se pot face radiografii dentare la copii?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Da, se pot face radiografii dentare la copii. Ele se fac STRICT la recomandarea doctorului stomatolog și STRICT circumscris obiectivului medical. Dacă mergeți la un alt centru de radiologie, NU CERETI RADIOGRAFII SUPLIMENTARE față de cele recomandate de medicul stomatolog! Acesta va solicita doar acele radiografii care sunt absolut necesare diagnosticului și tratamentului copilului.

Radiografele moderne au nevoie de cantități infime de radiații pentru a produce o imagine HD, în format digital. Ele folosesc radiații cu 80% mai mici decât aparatura ”clasică”. De asemenea, pentru radiografiile dentare radiațiile sunt de până la 5 ori mai mici decât cele pulmonare, de exemplu, iar în cele pentru copii nivelul radiațiilor este aproximativ 10% din nivelul radiațiilor în cazul adulților.

Radiografiile dentare în cazul copiilor sunt necesare pentru:

  1. Detectarea cariilor incipiente şi a gradului de profunzime
  2. Măsura în care cariile au afectat și dinţii alăturați
  3. Localizarea unei infecții
  4. Supravegherea evoluţiei dinţilor de lapte, dacă doctorul stomatolog suspectează că există anumite probleme de dezvoltare precum arcade prea mici pentru erupţia normală a tuturor dinţilor permanenți
  5. Evaluearea leziunilor dentare
  6. Evaluearea stării de sănătate a osului alveolar
  7. Evaluarea situației dinților care nu au erupt
  8. Evaluarea situației dinților necrescuți
  9. Diagnosticarea anomaliilor dentare
  10. Planificarea și urmărirea unui tratament ortodontic.

În genere, se consideră că prima radiografie se poate face la 6-7 ani, când copilul poate înțelege nevoia de a sta nemișcat timp de câteva secunde în fața aparatului. Operațiunea este simplă, similară radiografiilor pentru adulți, însă aparatele sunt setate la valori de radiație minime. În paranteză fie spus,  radiațiile de la un telefon mobil timp de 24 de ore depășesc cu mult doza de radiații aplicate într-o ședință de radiografie dentală digitală.

Auch, mă doare!… 6.Ce este caria de biberon?

6. Ce este caria de biberon?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

”Când trebuie să merg la stomatolog cu cel mic?” se întreabă, grijulii, unii părinți. Răspunsul este, din păcate: Mai repede decât v-ați aștepta! Mult mai repede decât v-ați fi dorit!.. Și, cu siguranță dintr-un motiv la care nici nu v-ați gândit! Nu-i așa că nu v-ați gândit nicio clipă la caria de biberon?

Ce este caria de biberon?

Nu-i așa că plânsul bebelușului din cauza gingiilor inflamate v-a ținut treji până noaptea târziu? Credeați că odată cu ieșirea dințișorilor ați scăpat de probleme?  Aflați că v-ați înșelat. Problemele dentare ale copilului – și ale dumneavoastră, în primă fază – abia au început. Primele probleme stomatologice ale copilului apar pe la 1 an și poartă numele de ”carii de biberon”. Corect ar fi să le spunem ”carii DIN biberon” căci ce este în interiorul biberonului și nu biberonul în sine este cauza producerii lor.

Nu sunt puține mămici care mai pun ”un strop de zahăr” în laptele din biberon. Vor să ”pape puiuțul lui mama scump mai mult, să crească mare-mare și dolofan!” Sau care înmoaie tetina biberonului în varii siropuri cu zahăr, că au văzut ele că bebe-scump nu mai dă biberonul de azvârlita și trage din el cu poftă.

Dacă ar fi întrebat un doctor stomatolog, mămicile ar fi aflat că îndulcirea laptelui sau a ceaiului la bebeluși face mai mult rău decât bine.

Biberonul nu este nici calmant nici somnifer!

Cum, tot așa, sunt mămici care folosesc laptele îndulcit și biberonul pe post de calmant sau somnifer, lăsând copilul să adoarmă cu biberonul în gură. Atenție, biberonul este un instrument de hrănire a copilului și doar atât!

Caria de biberon apare pe suprafața dinților frontali superiori de lapte mai întâi sub forma unor pete de culoare gălbui. Într-un timp relativ scurt, dacă nu se iau măsuri, petele devin maroniu-negre. De asemenea, caria de biberon poate afecta și primii molari superiori de lapte. Petele colorate devin, cu timpul, leziuni din ce în ce mai adânci, ce pot distruge în totalitate coroana dintelui. Caria de biberon este, ca orice carie, sursă de infecție putând provoca și abcese pe gingie. În acest din urmă caz chiar avem de a face cu o urgență pedodontică ce trebuie tratată la clinica de stomatologie de un pedodont.

Ce se poate face pentru evitarea cariei de biberon?

În primul rând, grijă mare la zahăr. După aceea, introducerea unui program riguros de igienă dentară prin curățarea dinților după fiecare masă și în special, înainte de culcare, seara. Laptele și resturile alimentare trebuie îndepărtate de pe suprafața dinților copilului. Luăm o compresă sterilă de tifon și o înfășurăm pe degetul arătător și curățăm cu grijă dinții și gingiile.

Grija pentru igiena dentară începe exact în prima zi când au dat primii dințișori de lapte. Faptul că părinții se vor ține cu sfințenie de un program riguros de igienă orală încă de la început, ajută și copilul să înțeleagă, în timp, importanța lui.

Auch, mă doare!… 4.De ce trebuie tratată caria la copii, dacă dinții de lapte tot cad?

4. De ce trebuie tratată caria la copii, dacă dinții de lapte tot cad?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Caria la copii trebuie tratată căci doare. În pofida credinței populare, și dintele de lapte are nerv. Cel mai des, durerea cauzată de cariile la dinții de lapte se manifestă noaptea și este una din cauzele pentru care copiii mici se trezesc din somn și plâng. Dintele de lapte este doar mai mic dar ca structură este aproape identic cu cel definitiv. Diferențele sunt date de subțirimea a smalțului și porozitatea mai crescută a dentinei, factori favorizanți pentru dezvoltarea rapidă a cariei la copii. Aceasta evoluează rapid în profunzime și ajunge la nerv. Caria dintelui de lapte trebuie tratată, căci altfel va duce la pierderea dintelui. Pierderea unui dinte are influențe negative majore asupra dezvoltării danturii permanente.

Ce face o carie netratată?

În primul rând, caria la copii netratată poate duce la infecții majore în zona în care se află dinții permanenți. Tot așa, contrar credinței populare, dinții permanenți nu se dezvoltă DUPĂ căderea dinților de lapte. Ei sunt deja prezenți în mandibulă sau maxilar și doar erup după căderea dinților de lapte. Astfel, dezvoltarea lor normală poate fi afectată de infecții la rădăcină.

De ce trebuie să tratăm o carie a dintelui de lapte?

În al doilea rând, lipsa unui dinte de lapte permite migrarea celorlalți dinți apropiați spre zona rămasă liberă. Acest lucru face ca dintele permanent să nu erupă la locul potrivit, ci alături, afectând alinierea ulterioară. Dacă dinții permanenți nu se aliniază perfect, copilul va trebui să poarte aparate dentare și să urmeze tratamente ortodontice.

În al treilea rând, dacă un dinte permanent erupe între doi dinți de lapte cariați, probabilitatea ca el să fie afectat, ulterior, de carii este mai mare.

Ce pot face să-i treacă lui bebe durerea de dinți?

 Ce pot face să-i treacă lui bebe durerea de dinți?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Durerile provocate de erupția primilor dinți nu pot fi eliminate în întregime căci ar trebui ca bebe să ia medicamente care nu sunt potrivite pentru vârsta lui. Chiar și așa, există soluții pentru a ameliora starea bebelușului.

Cel mai des în ultima vreme, mămicile apelează la geluri gingivale pentru a calma durerea cauzată de erupția primilor dinți. Este indicat, însă, să cereți opinia pediatrului înainte de a începe folosirea lui.

Cum folosim gelurile gingivale?

Gelurile gingivale conțin substanțe analgezice, cu efect antiinflamator. Ele reduc inflamația gingiilor și durerile asociate. Aceste substanțe sunt, totuși, medicamente și doar pediatrul poate să vă spună ce să folosiți, cât să folosiți, cum să-l folosiți și de câte ori pe zi. Puneți o cantitate mică de gel (nu mai mult decât cea recomandată de pediatru!) pe vârful degetului (v-ați spălat bine pe mâini ,da?) și masați cu grijă gingiile. Nu este nevoie să apăsați ”să intre gelul în piele”, din motive evidente: mai rău îl doare.

 

Mararea gingiilor, cea mai veche metodă de calmare a durerilor gingivale la bebeluși

Cea mai veche metodă de calmare temporară a durerii este masarea ușoară a gingiilor. Aveți răbdare și lăsați-l pe bebe să vă roadă degetul, căci nu doare. Oricum, nu atât de mult ca pe el. Este esențial ca înainte de operație să vă spălați foarte bine pe mâini. Pentru a spori efectul, se poate folosi și un degetar din silicon. El trebuie curățat și dezinfectat înainte de fiecare folosire.

Jucării gingivale sunt jucării speciale, de forme diferite, cele mai multe de forma unor inele. Forma inelară este preferată deoarece îi permite copilului să apuce bine cu mânuțele. Ele sunt confecționate din silicon, cu proprietăți termice speciale, ce pot calma temporar durerile. Inelele gingivale se țin la congelator câteva ore (e bine să aveți mai multe inele). Se scot, se țin la temperatura camerei 2-3 minute, după care i se dau lui bebe să-și facă de lucru cu ele. Cu cât mai reci, cu atât mai lung efectul, însă ele NU TREBUIE DATE copilului direct din congelator!

În cazuri excepționale, pediatrul poate recomanda si medicamente. Sunt situații în care nici gelul și nici inelul gingival nu dau roade și atunci se pot prescrie analgezice ușoare, pentru perioade limitate de timp. NU DEPĂȘIȚI DOZA RECOMANDATĂ! NU DEPĂȘIȚI PERIOADA DE TIMP PE CARE V-A INDICAT-O MEDICUL PEDIATRU! NU SCHIMBAȚI MEDICAMENTUL RECOMANDAT CU DE LA SINE PUTERE!

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Auch, mă doare!… 2.Cum știu că îl dor dințișorii noi și nu e de la altceva?

2. Cum știu că îl dor dințișorii noi și nu e de la altceva?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Printre marile neajunsuri ale bebelușilor sunt și acelea că sunt unicate și vin fără carte tehnică și manual de întrebuințare. Așa că trebuie să ne descurcăm cu ce avem, respectiv plânsul și simptomele asociate cu erupția dentară.

Simptomele asociate erupției dinților diferă de la bebeluș la bebeluș. De asemenea, nu toate simptomele se manifestă concomitent, iar unele pot să nici nu apară. Dincolo de plânsul aparent inexplicabil sunt și semnale care indică începutul erupției dentare.

Care sunt semnele că bebelușului încep să-i iasă dinții?

Erupția dentară la copii are o serie intreagă de semnale. Trebuie, însă să le înțelegeți.

  1. Copilul salivează abundent; este indicat să ștergeți cu grijă saliva din jurul gurii pentru a preveni erupțiile de pe piel;
  2. Gingiile sunt inflamate și-și schimbă ușor nuanța;
  3. Stări febrile, 37 º – 38 º;
  4. Bebe este agitat, ”nu știe ce vrea”;
  5. Bebe se trezește plângând, după reprize de somn agitate;
  6. Bebe nu vrea să mănânce, refuză biberonul sau să sugă;
  7. Bebe se freacă la ochi, își freacă urechile sau se freacă pe obraz. Surprinzător, e de la durerea cauzată de erupția dentară
  8. Bebe iși bagă mânuțele în gură și iși roade pumnișorii
  9. Bebe roade tot ce prinde: degetul mamei, jucării, pătură/pled etc.

Acestea fiind spuse, recomandarea este ca să fiți foarte atenți la ce lăsați în jurul și la îndemâna lui bebe în perioada eruptiei dentare. Șansele să ajungă la el în gură sunt foarte mari. De asemenea, un dram de răbdare în plus nu strică. Bietul bebe suferă mai mult decât poate spune.

De ce plânge bebe când îi ies dinții?

De ce plânge bebe când îi ies dinții?

Auch, mă doare! 13 de întrebări și răspunsuri la problemele stomatologice ale copiilor

Erupția dentară este motivul simplu pentru care bebe plânge când îi ies dințișorii. Este exact același motiv pentru care vă doare când vă tăiați. Erupția dentară face ca o parte din țesutul moale, cu o zonă plină cu terminații nervoase, să fie ruptă pentru a face loc dinților. Ca să înțelegeți mai bine și fenomenul și durerea, imaginați-vă că în fiecare moment, timp de câteva luni, cineva ar apăsa constant un cuțitaș gros, dar bine ascuțit, pe piele. Bietul bebe chiar nu plânge degeaba, trece prin erupția dentară.

Când apar dinții?

Dinții încep să se formeze încă din timpul vieții intrauterine, din săptămâna a șasea de sarcină. Acesta este și motivul pentru care la unii copii dinții apar mai devreme, la 3 luni sau chiar se pot naște cu un dinte gata ieșit. Erupția dentară are loc între luna a șasea și a douăsprezecea. În genere, dinții erup în perechi până în jurul vârstei de 3 ani. Primii care apar sunt cei doi dințișori de jos, din față, urmați de cei de sus. Cele mai mari dureri pe care le simte bebe însoțesc eruperea primilor doi dinți. Comparabilă în intensitate este și durerea pe care bebe o resimte atunci când ies molarii. Explicația este că molarii sunt dinți mari, cu o zonă de contact mare. Ei trebuie să ”rupă” o suprafață și mai mare din gingie.

Cum reacționează copiii la erupția dentară? Diferit!

Fiecare copil reacționează altfel când îi ies dinții. Unul plânge mai mult, altul mai puțin funcție de o serie de factori individuali. Unii factori sunt de natură structurală: cât de dezvoltați sunt dinții, mărimea lor,  direcția de erupție, consistența țesutului gingival, etc. Unii copii au pragul de durere mai sus, alții mai jos, adică unii suportă mai bine durerea, alții mai puțin. Unii copii reacționează la remediile tradiționale, alții nu și au nevoie de un pic de ajutor medical. La acestea, se mai adaugă reacția de frică declanșată de o senzație de durere necunoscută. Ultimul lucru de care are bebe nevoie este să vă speriați și dumneavoastră.

Este crucial să știți că niciun bebe nu plânge doar de dragul de a vă enerva sau a vă trezi noaptea. Chiar îl doare ceva.

Retainerul sau aparatul de contenție

Ce trebuie să știm de la început este că rezultatul unui tratament ortodontic NU este definitiv. Dinții ”au memorie” și tind să se reîntoarcă la poziția pe care au avut-o înainte de montarea aparatului dentar. De aceea trebuie să folosim un retainer sau aparat de contenție care stabilizează dinții în urma tratamentului ortodontic, după îndepărtarea aparatului dentar. Numai purtarea lui garantează că dinții nu vor reveni la poziția inițială. Prima grijă a medicului ortodont este să asigure funcționalitatea danturii și să obțină o mușcătură corectă.  Abia medicul ortodont se gândește la ”alinierea perfectă” a dinților. Perfecțiunea funcțională bate perfecțiunea estetică în ochii oricărui ortodont.

De ce dinții nu rămân pe loc?

Dinții se mișcă pentru că prin purtarea unui aparat dentar osul se remodelează. Pe direcția de mutare a dintelui se produce un fenomen de resorbție osoasă, urmat de osteosinteză.  Celulele osoase nou produse nu sunt la fel de stabile precum osul vechi. Elenu pot menține dintele pe poziția nouă. Procesul de remodelare și de maturizare a celulelor osoase continuă până când osul devine stabil. Cu toate acestea, și atunci există pericolul unei recidive. Perioada de stabilizare este diferită de la pacient la pacient, funcție de o serie de factori: moștenire genetică, starea de sănătate a țesutului osos, afecțiuni gingivale, igienă personală etc.

De ce purtăm retainer?

De asemenea, trebuie să știți că dinții pot fi stabili în acest moment și să reînceapă să migreze după câțiva ani. Astfel, ca și tratamentul ortodontic activ, și tratamentul de contenție este individualizat, dar purtarea unui aparat de contenție este obligatorie.

 

Câte tipuri de aparate de contenție există?

Aparatul de contenție se montează, de preferat, în aceeași zi în care a fost dat jos aparatul dentar. Există două tipuri de aparate de contenție: fixe și mobile. Aparatele de contenție fixe sunt montate de medicul ortodont și nu pot fi scoase de pacient. Aparatele de contenție fixe sunt alcătuite dintr-o sârmă foarte fină, produsă dintr-un aliaj elastic și rezistent. Ele se aplică în spatele dinților frontali, iar pacientul va trebui să fie atent să nu provoace desprinderea lor. În cazul în care se desprind, montarea lor la loc nu poate fi făcută decât de medic.

Aparatele de contenție mobile pot fi scoase și puse la loc de către pacienți. Există mai multe variante constructive ale aparatelor de contenție mobile. Este esential să vă consultați medicul ortodont cu privire la cea mai bună soluție pentru dumneavoastră.

Aparatele de contenție mobile sunt compuse dintr-o plăcuță produsă din rășini acrilice transparente sau colorate la care se adaugă un arc. Rolul lui este să mențină dinții aliniați spre fața externă. Plăcuța urmează perfect conturul dintelui și se așează parțial pe cerul gurii sau pe partea linguală a parodonțiului inferior. Există și aparate de contenție mobile similare gutierelor. Ele sunt confecționate dintr-un material compozit extrem de rezistent și care îmbracă dinții în integralitatea lor.

Indiferent de tip, aparatul de contenție se aplică doar după amprentarea dinților în noua lor poziție, fie în aceeași ședință în care a fost scos aparatul dentar, fie în ședința următoare.

De asemenea, atât în cazul aparatelor de contenție fixă, cât și în cazul aparatelor mobile, ele vor fi  igienizate permanent în cadrul rutinei zilnice de igienă dentară cu ață dentară și periuțe speciale, și cel puțin o dată la 6 luni, la cabinet.

Cât trebuie purtate aparatele de contenție?

Nu există un consens între specialiști privind durata purtării aparatului de contenție. Unii ortodonți consideră că aparatul trebuie purtat doar o anumită perioadă, cel puțin cât a fost ținut și aparatul dentar, alți ortodonți sunt de părere că aparatul trebuie purtat ”o viață”.

Aparatele fixe stau tot timpul pe dinți, în timp ce aparatele mobile se poartă doar noaptea, dar în fiecare noapte. Trebuie să avem în vedere că riscul de recidivă este mare dacă pacientul nu poartă aparatul de contenție. De cele mai multe ori, senzația de durere surdă pe care o simte pacientul purtând aparatul îl face să renunțe la el. Dar dinții se mișcă imperceptibil, așa că pacienții nu remarcă nicio modificare vizibilă în primă fază, iar când bagă de seamă, s-ar putea să fie prea târziu și rezultatul tratamentului ortodontic să fie parțial sau total compromis.

Dar dacă pacientul poartă cu rigurozitate aparatul, dinții rămân în poziția lor. Dar pacienții mai uită să pună aparatul o noapte, ceea ce nu este o tragedie, însă două sau mai multe nopți la rând poate fi începutul unei mici furtuni.

Pe scurt, la final:

  1. Aparatele de contenție trebuie purtate conform cu recomandarea medicului ortodont
  2. Aparatele de contenție trebuie igienizate permanent în cadrul rutinei zilnice de curățare a cavității orale (cu ață dentară și periuță) și cel puțin o dată la 6 luni, la cabinetul stomatologic
  3. În cazul în care simțiti că arcul aparatului fix s-a slăbit, reveniți de urgență la cabinet, pentru ajustarea lui
  4. În cazul ruperii/pierderii aparatului de contenție, reveniți de urgență la cabinet, pentru înlocuirea lui
  5. Îngrijit corespunzător, aparatul de contenție durează ani de zile.

Descoperă mai multe informații despre aparatele dentare și durata necesară de purtare – link la Pag de aparate orto

Copilul și-a rupt un dinte. Cum procedăm?

Ce trebuie să fac când copilul și-a spart/rupt un dinte?

”Copilul și-a rupt un dinte!” Una din cele mai mari temeri ale părinților, atunci când copiii sunt mici, dar și a copiilor, atunci când cresc un pic mai mari – este ruperea unui dinte.

Pentru părinți, accidentarea puternică a dintelui copilului este un motiv de spaimă serioasă. Pentru copil, trauma este și mai mare. Dincolo de durere, copilul suferă și la nivel emoțional.

Ca părinte, este esential să știi dinainte ce este de făcut. În asemenea situații, cand copilul și-a rupt un dinte, trebuie acționat rapid, iar unele dintre măsuri sunt contraintuitive…crezi că faci bine când, de fapt, faci rău.

Loviturile din zona feței și/sau a gurii nu sunt nici rare și nici ușoare. Unele pot avea urmări dintre cele mai grave: pierderea unuia sau a mai multor dinți sau fracturarea osului. Dar panica nu rezolvă niciodată, nimic, ba din contră. Este esențial ca în acele momente, imediat după eveniment, să vă mențineți calmul și să acționați rapid.

Primul sfat:
O examinare vizuală rapidă și atentă precede întotdeauna palpatul. Nu forța și nu apăsa cu putere zona loviturii și nici cele din imediata vecinătate. Întreabă copilul unde simte durerea cea mai puternică.

Al doilea sfat:
Verifică gingiile, osul, obrajii și limba; și ele pot fi afectate. În cazul unor sângerări, se ține apăsat un tifon. Pentru răni la obraz sau la gingii cel mai bun remediu pe moment sunt apa rece și gheața. Nu aștepta să apară simptomele clasice ale infecțiilor: febră, hipersensibilitate la atingere sau umflături.

Al treilea sfat:
Mergeți imediat la stomatolog!

Mergeți la stomatolog imediat după traumatismul dentar, indiferent că este vorba de un dinte temporar sau de unul definitiv, sau dacă vi se pare că lovitura nu este puternică.

Este indicat să mergeți imediat la stomatolog după orice traumatism în zona dinților. Dintele are părți care se văd și altele care se observă doar după un examen radiologic. Un dinte rupt, spart doar deasupra gingiei, în zona coroanei este mult mai ușor de reconstruit decât un dinte fisurat la nivelul rădăcinii sau care este dislocat și mobilizat.

Dacă traumatismul/lovitura a afectat un dinte de lapte, TOT TREBUIE să mergeți la medicul stomatolog.Acesta poate constata în ce măsură trauma care a afectat dintele temporar are impact si asupra dinților care nu au erupt încă și care se află deja în formare în os.  Medicul stomatolog va avea ca prioritate protejarea dintelui permanent.

Urgență stomatologică! Măsuri pentru salvarea unui dinte rupt sau spart
Programări de urgență la numărul 0728000011.

Ce trebuie să faci dacă copilul și-a rupt un dinte?

RECOMANDĂRI pentru părinți, imediat după traumatism

1. Dacă dintele nu a ieșit din alveola lui, NU ÎNCERCAȚI SĂ-L READUCEȚI LA POZIȚIA NORMALĂ! Lăsați-l exact așa cum este până ajungeți la cabinetul stomatologic

2. Dacă dintele a ieșit din alveolă:

  1. Recuperați rapid dintele.
  2. Țineți-l de coroană, NU de rădăcină.
  3. Clătiți-l cu apă salină, ser fiziologic sau cu lapte rece; utilizați apa de la robinet doar în cazul în care nu aveți altă soluție, căci clorul ar putea afecta rădăcina dintelui.
  4. Puneți cu grijă dintele înapoi în alveolă, intr-o poziție cât mai aproape de cea normală.
  5. Rugați copilul să țină gura închisă și să încerce să nu-l miște și să nu-l atingă cu limba.
  6. În cazul în care nu puteți pune dintele la loc, puneți-l într-un recipient cu lapte rece deoarece compoziția chimică a laptelui este compatibilă cu cea a dintelui. În loc de lapte se poate folosi în ser fiziologic.
  7. Dacă accidentul s-a petrecut în parc și nu aveți la îndemână lapte sau ser fiziologic, rugați copilul să țină dintele în cavitatea bucală, lipit de obraz fără să-l plimbe dintr-o parte în alta.
  8. În locul rămas gol, plasați o fașă sterilă sau o batistă curată si rugați copilul să o țină strâns, pentru a diminua sângerarea.
  9. Mergeți de urgență la medicul stomatolog!

3.Dacă dintele permanent s-a rupt sau s-a ciobit:

  1. Strângeți toate bucățile rupte din dinte.
  2. Rugați copilul să clătescă zona cu apă.
  3. Aplicați o compresă rece pe obraz pentru a reduce durerea și inflamația.
  4. Mergeți de urgență la stomatolog.

Rolul medicului stomatolog este acela de a începe rapid un tratament optim, menit să salveze dintele, dacă se mai poate și să evite complicațiile. De multe ori este nevoie de radiografii. Clinicile iDentity (Băneasa și Decebal) dispun de centre de radiologie dentară proprii, astfel încât căștigați timp important.

Medicul va verifica dacă există fracturi ale osului, dacă este afectată rădăcina și camera alveolară sau mugurii dinților permanenți (dacă e vorba de un dinte de lapte) sau alte țesuturi.

Un ultim sfat!
Nu îi certați sau amenințați pe copii după incident. Părinții trebuie să-l liniștească pe copil și să îi acorde primele îngrijiri. Un copil calmat va coopera mai bine, iar șansele de salvare a dintelui vor fi mai mari.

CUM PUTEM PREVENI ACCIDENTAREA DINȚILOR LA COPII

Paza bună trece primejdia rea, spune un proverb!

  1. În mașină, copiii vor purta centura de siguranță permanent. Orice frână, îl poate arunca pe copil în scaunul din față, existând pericolul de a-și lovi puternic fața și dinții.
  2. Supravegheați copiii mici la locurile de joacă, mai ales când este aglomerație.
  3. În cazul sporturilor de contact, încurajați copiii să poarte gutiere.
  4. Părinții trebuie să le explice copiilor încă de la vârste fragede cum să se ferească de accidentări și cum să adopte un comportament preveniv, atât pentru ei înșiși, cât și pentru cei din jur.

Urgență stomatologică! Programări de urgență la numărul 0728000011 – iDENTITY.